duminică, 12 decembrie 2010

SINUCIGASUL DAN PURIC. O cronica mica




“”Sinucigasul” este o piesa ciudat de actuala. “Viata n-are sens” e replica finala a acestei piese geniale, scrisa cu un curaj nebun de un tanar de 28 de ani, al carui talent a fost sugrumat.” Regizorul Felix Alexa – Formula AS COTIDIANUL: ““Sinucigaşul” sau ce are în comun Iosif Vissarionovici Stalin cu Dan Puric20 Mai 2009 – Gabriela Lupu – 0 comentarii – Rating: 1 voturi
După ce în anii ’90, piesa lui Nikolai Erdman se juca la Teatrul Nottara cu casa închisă, Horaţiu Mălăele interpretând atunci unul dintre cele mai de succes roluri ale sale, a venit rândul unui alt comic de top, Dan Puric, să transpună scenic tragicomica poveste a lui Semion Semionovici Podsekalnikov.
“Sinucigaşul” va avea premiera sâmbătă, 23 mai, la Teatrul Naţional din Bucureşti în regia lui Felix Alexa. “Dan Puric este singurul actor care putea interpreta, în viziunea mea, această partitură atât de complexă care îmbină perfect tragicul şi umorul tandru”, a declarat pentru cotidianul.ro regizorul Felix Alexa. “Dan Puric este unul dintre puţinii actori care şi-au păstrat la 50 de ani candoarea intactă. Este un rol pe care el îl aştepta de mult, iar publicul va fi surprins plăcut, sperăm noi, să-l vadă într-un spectacol în care calităţile sale fizice de actor de pantomimă sunt dublate de un text impecabil.
Noi nu am vrut să facem un spectacol funny, ci unul cât se poate de profund, de aceea cred că numai un actor complet cum este Dănuţ putea face faţă exigenţelor piesei”, a mai spus Felix Alexa.
Piesa a atras la vremea ei atenţia legendarilor regizori ruşi Stanislavski şi Meyerhold, dar, din nefericire, şi pe cea a lui Stalin. La ora la care a fost scrisă piesa, în 1928, în ciuda insistenţelor, nici unul dintre cei doi regizori nu primea aprobare să o pună în scenă. Drept urmare, Stanislavski i-a trimis o scrisoare lui Stalin în care îl compara pe Erdman cu Gogol şi în care descria entuziasmul lui Gorki pentru această piesă. Iată ce a răspuns Stalin: “Dragă Konstantin Sergheevici, n-am o părere prea bun despre “Sinucigaşul”. Tovarăşii mei cei mai apropiaţi consideră această piesă un pic goală de conţinut şi dăunătoare. (…) Cu toate acestea, nu mă opun ca teatrul să facă o experienţă şi să arate produsul muncii sale. Nu este exclus ca teatrul să-şi atingă scopul. Secţiunea cultură-propagandă a Comitetului Central al partidului nostru (tovarăşul Steţki) o să vă ajute în această problemă. Veţi fi supervizat de tovarăşi care se pricep în chestiunile artistice. Eu sunt diletant în acest domeniu. Salutări, I. Stalin.”
În urma acestei aprobări cu dus-întors, a avut loc o singură reprezentaţie în faţa unei delegaţii oficiale conduse de Lazăr Kaganovici, spectacol la care a fost aşteptat şi Stalin. “Tătucul” nu şi-a făcut însă apariţia. După vizionare, repetiţiile au fost întrerupte definitiv, iar Erdman a fost deportat în Siberia. Deşi a revenit la Moscova după cel de-Al Doilea Război Mondial, el nu a mai scris niciodată teatru.”- http://www.cotidianul.ro/

FALS. In realitate, cu toate ca era “deportat”, Erdman a vizitat Moscova adeseori in anii ’30, conform biografiei sale publicate de Wapedia. In 1941 Erdman a luat de altfel Premiul Stalin pentru scenariul comediei “Volga-Volga”. La inceputul razboiului, ca fost voluntar al Armatei Rosii, a fost chemat sa se inroleze, insa, sub protectia lui BERIA – cunoscut drept asasinul personal al lui Stalin – a fost omis de la incorporare si lasat sa stea la Moscova. Eh, asta-i marele disident anti-sovietic: un fel de Tismaneanu mai talentat. Alo, stie cineva cine-i Beria asta, ca tovarasii de la Cotidianul se pare ca nu?!…
Dar poate ne explica “comicul” Dan Puric – apud Cotidianul (a se nota: epitetul nu imi apartine) – cum se impaca crestinismul cu afirmatia din finalul piesei sale, “Sinucigasul”: “Viata nu are sens” (conform regizorului si autorului, disidentul protejat de “asasinul lui Stalin”, Beria, fondatorul NKVD, criminalul in masa de romani).
PS: Ii dau dreptate fostului meu amic Iulian Capsali: este vorba de arta. Desigur, nimeni nu contesta asta. Arta e… arta. Dar, atunci, de ce oare acelasi Iulian Capsali s-a revoltat – pe buna dreptate – fata de “arta” Alinei Mungiu dintr-o alta piesa, premiata chiar de catre UNITER: “Evanghelistii”?! Sau, poate, ar fi mai corect de spus “s-a aratat indignat”?

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

Sample text

Sample Text

Sample text